Instituţii

Primăria
Lista aleşilor locali în perioada 1990-2004
1992-1996
Primar - Ghidarcea Mihai -PD
Viceprimar - Dăscăliţa Mihai 
Consilieri:
1. Gherghel Vasile - FSN
2. Miron Rucsandra - FSN
3. Bratu Vasile - FSN
4. Lăpuşneanu Valerică - FSN
5. Manolache Elena - FSN
6. Bujor Vasile - FSN
7. Asaftei Neculai - FSN
8. Apostu Vasile - FSN
9. Cojocaru Vasile - FSN
10. Trifan Ioan - FSN
11. Caldare Gheorghe - PDAR
Secretar - Gherghel Elisabeta
Contabil - Lăpuşneanu Daniela
Agent agricol - Chirica Dorica

 

 

1996-2000
Primar - Gherghel Radu 
Viceprimar - Niţă Neculai 
Consilieri:
1. Gherghel Vasile - PDSR
2. Apostu Vasile - PDSR
3. Dăscăliţa Mihai - PDSR
4. Lăpuşneanu Lucian - PDSR
5. Ghidarcea Mihai - PD
6. Anton Mihai - PD
7. Niţă Neculai - PSD
8. Asaftei Neculai - PSM
9. Grigore Neculai - PRM
10. Dăscăliţa Vasile - PRM
11. Apostu Viorel - CDR
Secretar - Gherghel Elisabeta
Contabil - Lăpuşneanu Daniela
Agent agricol - Chirica Dorica

 

 

2000-2004
Primar - Croitoru Neculaie -APR
Viceprimar - Ghidarcea Mihai-PD
Consilieri:
1. Gherghel Vasile - PDSR
2. Rusu Mirela - PDSR
3. Postolache Vasile - PDSR
4. Lăpuşneanu Valerică - APR
5. Neguriţă Vasile - APR
6. Lăpuşneanu Neculai - APR
7. Cociorvă Mioara - PD
8. Miron Vasile - PD
9. Petroşanu Constantin - PRM
10. Ilie Viorica - PNL
11. Vicol Cornel - PUNR
Secretar - Gherghel Elisabeta
Contabil - Lăpuşţneanu Daniela
Agent agricol - Chirica Dorica

 

 

2004-2008
Primar - Gherghel Vasile
Viceprimar - Lăpuşneanu Neculai
Consileri:
1.Postolache Vasile - PSD
2. Gherghel Anica - PSD
3. Păduraru Mihai - PSD
4. Neguriţă Vasile - PSD
5. Nistoroaiei Virgil - PSD
6. Caldare Ioan - PSD
7. Miron Vasile - PNL
8. Ungureanu Dragoş - PSD
9. Ilie Viorica - PNL
10. Şipoteanu Gheorghe - PNL
11. Ghidarcea Mihai - PD
Secretar - ...
Contabil - Lăpuşneanu Daniela
Agent agricol 

 

Biserica

Fiecare sat din comună are câte o biserică. Numai în satele Budeşti şi Făurei există case parohiale.
Biserica din satul Budeşti apare în documente în anul 1712, în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat, dar satul este mult mai vechi, ţinând cont că pe pisania bisericii este amintită data de 19 septembrie 1664. Biserica este aşezată lângă vechiul conac boieresc, construit în timpul lui Toma Cantacuzino, pe al anul 1664, unde se găseşte înmormântat domnitorul Dumitraşcu Vodă. Biserica construită în anul 1664 pe temelie de piatră, în formă de corabie, este acoperită cu tablă. Stilul arhitectonic este specific secolului al XVII-lea.

 

 

Biserica din Climeşti
Din orice parte a satului ai privi, stă semeaţă în mijloc, biserica cu o turlă înaltă de peste 25 de metri, în stil armenesc, amestecat cu câte ceva din stilul românesc. Biserica este destul de mare, fiind aşezată pe o ridicătură care o face şi mai măreaţă. Este zidită în anul 1883, pe temelie nouă de piatră, deoarece mai înainte nu se cunoştea dacă a fost sau nu altă biserică. Este construită din cărămidă şi tencuită cu var şi nisip şi apoi văruită în alb. Turla este înaltă şi acoperită cu tablă vopsită în roşu iar restul este acoperită cu tablă zincată. Este construită de foştii proprietari care aveau moşii întinse de mii de ha. grigore şi Eugenia Cozadini, care sunt înmormântaţi în curtea bisericii. Biserica nu este monument istoric. Dacă o privim din taote punctele observăm că are o fromă şi un aspect elegant, fiind bine împărţită, echilibrată, cu turla înaltă şi semeaţă.
Biserica din satul Făurei este construită în anul 1975 de preotul Nicolau. În comitet erau ctitorii : Balan Gheorghe, Asmarandei Neculai, Gherghel Grigore, Mareş Ion. Este fosta biserică din bârne, construită în secolul XVII- XVIII, cu hramul „Sf. Dimitrie" la 26 octombrie.
Biserica din satul Micşuneşti cu hramul „Intrarea Maicii Domnului în biserică" a fost construită între anii 1977-1488??? La Bălţăteşti, pictată de pictorul Arsenie şi mutată la Micşuneşti unde biserica a ars. În anul 1961 s-a refăcut reparaţia capitală. În toamna anului 2004 s-a construit o nouă biserică, sponsorizată de d-na Grigorcea.
Biserica din satul Tatomireşti este construită din bârne, în 1883 şi are hramul la „Sf. Neculai". În anul 1962 a fost refăcută, iar în anul 1985 s-a refăcut reparaţia capitală.

 

 

Muzee
Nu există muzee în comuna Făurei.

 

 

Case memoriale
Nu există case memoriale.

 

 

Căminul Cultural
Căminul Cultural a fost aşezat în mijlocul moşiei familiei Ghica, descendenţi ai domnitorului Grigore Ghica.
Satul Budeşti, situat la limita vestică a oraşului Roman, privit de pe înălţimea „Dealului Viei", apare sub forma unei stele cu patru colţuri, având în centru biserica, şcoala şi Căminul Cultural. Într-una din dependinţele vechiului conac au fost magazinul mixt şi căminul cultural.
În satul Budeşti, fosta comună Budeşti a existat căminul cultural, dotat cu aparatură pentru filme de cinema. Era spaţios, cu 800 de locuri unde se organizau nunţi, cumetrii, discoteci, serbări şcolare, şedinţe politice şi alte manifestări. Era dotat cu echipament sportiv pentru echipa de fotbal a comunei cât şi pentru orice alte activităţi sportive care se desfăşurau între elevii claselor din satul Budeşti şi satul Făurei.
Până în anul 2002, căminul cultural a funcţionat normal, iar la ora actuală este jumătate moară pentru mălai şi ju7mătate bar pentru discotecă. Este concesionat de către Primărie.
A mai existat o sală de cămin cultural la Climeşti şi Tatomireşti. La fel, povestea se repetă şi pentru aceste cămine culturale, din care degradării în care s-au făcut activităţi cultural artistice, iar la ora actuală nu mai funcţionează nici unul dintre cele trei cămine culturale.

 

Şcoala
Istoricul Şcolii cu clasele I-IV Budeşti, comuna Făurei
Fostul conac din satul Budeşti, com. Făurei, jud. Neamţ, a aparţinut Emanuelei Ghica, nepoata lui Mihail Kogălniceanu. Are 20 de camere, pivniţe şi curte. Foişorul a dispărut după exproprierea din anul 1949. conacul (locuinţa) este folosit de Şcoala I-VIII şi grădiniţa din sat. Este construit în cărămidă şi piatră pe suprafaţă de 426 m.
Aşezat în centrul satului, actualul local de şcoală din satul Budeşti, comuna Făurei nu a reprezentat locul de învăţătură al copiilor decât din anul 1950. Încă din 1894, singurele mărturii care au rămas nişte procese verbale atestă că elevii învăţau într-o cameră cu lut pe jos, închiriată din comună. Spaţiul camerei de clasă era nesatisfăcător faţă de numărul elevilor (20 băieţi şi 2 fete).
În 1899 şcoala se mută într-o casă ţărănească, acoperită cu stuf, prin care ploua, cu lut pe jos, cu ferestre mici, astfel încât pe timp înnourat era întuneric, încât cei 47 de copii nu puteau citi pe cărţi, ea neîntrunind nici cele mai elementare condiţii igienice şi didactice.
Mobilierul în sistem vechi, cu băncile lungi, era nepotrivit pentru statura copilăriei.
Numărul tot mai mare de copii înscrişi determină primăria din localitate să cumpere în 1906 un nou local, un fost han care se dovedeşte însă în curând a fi insuficient pentru cei 86 de copii. Spaţiul sălilor de clasă în raport cu numele elevilor este mic, iar pe pereţi nu era loc nici măcar de pus o hartă.
În aceste condiţii vor învăţa elevii până în anul 1941, când colonelul Ghica, proprietarul moşiei din această comună va pune la dispoziţia şcolii, în mod gratuit o sală spaţioasă, foarte curată şi adecvată pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ, iar în anul 1942, directorul şcolii de atunci, Ioan Dăscăliţa, învăţător definitiv, va pune la dispoziţia elevilor încă o sală de clasă din propria casă, de asemeni spaţioasă şi curată.
În aceste săli se vor ţine cursurile, direcţia acestui neobosit învăţător, până în 1950, când ultimul vlăstar al familiei Ghica va pleca la Bucureşti, iar conacul va fi pus la dispoziţia şcolii, fiind şi astăzi tot şcoală. Şcoala dispunea de 7 săli de clasă, din care două erau destinate laboratoarelor de fizică, chimie şi biologie, iar una cabinetului de ştiinţe sociale. Spaţiul sălilor de clasă este suficient pentru numărul elevilor. Sălile sunt destul de spaţioase, curate şi călduroase. În anul şcolar 1976/1977 la şcoala din localitatea Budeşti Funcţiona un număr de 7 învăţători, toţi calificaţi şi 7 profesori cu studii superioare, aceştia ocupându-se de pregătirea şi educare celor 278 de elevi.

 

Grădiniţa
Astăzi în şcoală funcţionează clasele I-IV şi grădiniţa din 2001, fiindcă clasele V-VIII s-au mutat la şcoala cu clasele I-IV Făurei, fiind şcoală coordonatoare. În şcoală mai funcţionează dispensarul uman din anul 2004, având toate condiţiile. La ora actuală mai există un număr de trei învăţători şi două educatoare calificate.
Istoricul Şcolii cu calsele I-IV Climeşti, com. Făurei
Moştenitorul acestei şcoli a fost Eugen Ghika, ridicând-o în anul 1847, după un model tipic al vremii, întâlnit în mai multe localităţi.
Şcoala cuprinde şase sate spaţioase din care numai una pentru elevii claselor I-IV. Este un singur cadru didactic calificat şi coordonat de Şcoala făurei.
Istoricul şcolii cu clasele I-VIII Făurei
Este construită din două corpuri. Primul corp cuprinde clasele I-IV, construit în anul 1947, iar al doilea corp cuprinde clasele V-VIII, construit în anul 1972. Această construcţie a fost făcută cu ajutorul locuitorilor din comună.

 

 

Dispensarul
Există dispensar uman construit în anul 1960. În anii trecuţi, comuna era deservită de o soră asistentă şi de o soră medicală, fără medic la populaţie până în anul 1989, acestea fiind cadre cu pregătire elementară. Era asigurată baza materială corespunzătoare. Situaţia fizică a clădirii era bună, având loc şi pentru medic. Acum, din anul 1990, comuna este deservită de 1-2 asistente medicale calificate şi un medic de familie navetist, din oraşul Piatra Neamţ, iar asistentele erau din comună.
Dispensarul veterinar
După anul 1948 ia fiinţă serviciul sanitar veterinar, care există până în ziua de astăzi. La ora actuală deserveşte activitatea din comună un doctor şi un asistent veterinar.

 

Poliţia
Clădirea poliţiei din comuna Făurei este construită în anul 1970, cu un singur nivel. Poliţia deserveşte populaţia din comună atunci când este nevoie. Există la ora actuală un şef de post şi un agent ajutor de şef de post

 

Bănci populare
Influenţa social-democrată a politicienilor din partea a doua a secolului al XIX-lea, care la 3 aprilie 1893, cu ocazia congresului îşi propuneau „emanciparea desăvârşită economică, politică şi intelectuală a poporului muncitor aînceput să se resimtă şi la sate. Astfel, la începutul secolului al XX-lea s-au înfiinţat bănci populare săteşti, cooperative agricole profilate pe cultura legumelor şi forestiere şi cooperative de consum şi achiziţii.
Din lista băncilor populare din oraşul Piatra Neamţ şi Roman la data de 31 decembrie 1905 este specificată şi comuna Budeşti (cum era denumită atunci), banca înfiinţându-se în anul 1904, cu 52 de membri şi cu un capital de 6.044 de lei.
Un rol important în înfiinţarea băncilor săteşti l-au avut învăţătorii, preoţii şi alte persoane din fiecare localitate. Ei au reuşit să-i convingă pe săteni să nu mai ţină banii ascunşi de hoţi, ci să-i depună la bănci, unde se înmulţesc şi de unde pot împrumuta la nevoie o sumă mai mare.
În anul 1948 s-a înfiinţat cooperativa de consum şi de achiziţii, cooperative agricole de zarzavat şi de exploatare a pădurii, cu cotă parte pentru fiecare membru, în raport cu suprafaţa înscrisă. Toate aceste formaţiuni economice aveau un statut bine definit de adunarea funcţionarilor şi un consiliu de conducere ales.
Din păcate în 1948, ştiinţa utopică a imperiului roşu a dărâmat totul şi capitalul cooperativelor a fost confiscat. După multe eforturi s-a dotat agricultura cu utilajele necesare.

Incheiere

Localitatea fără istorie cunoscută este ca un om necăjit, sărac, lipsit de cultură, care nu ştie de unde vine şi încotro se îndreaptă. Pentru acest fapt am fost dornică de a cunoaşte istoria obştii noastre, iar pentru aceasta m-am apucat în lung şi-n lat de cercetat şi de multe izvoare am dat, din care cu nesaţ m-am adăpat, ca să la s generaţiilor viitoare această înştiinţare.
În ce măsură vor fi cititorii mulţumiţi, asta rămâne de văzut, dar ştiu că am depus mult efort şi voinţă şi am renunţat la zilele libere pentru a aduna aceste date care erau răsfirate în zeci de locuri. Chiar dacă se vor fi strecurat unele erori, nu este o mare greşeală, fiindcă din dezbaterea lor adevărul va ieşi la iveală, ca undelemnul la suprafaţa apei, iar când nu se spune nimic, ce adevăr se poate afla?
Datele culese au fost analizate în contextul evenimentelor istorice generale ale Moldovei, fiindcă satul este o părticică din istoria patriei, a făcut şi face parte dintr-un ansamblu teritorial-administrativ şi din punct de vedere social-istoric s-a dezvoltat prin relaţii reciproce.Carturarii,care nu vor fi de acord cu modul de prezentare a unora dintre datele prezentate,au libertatea si datoria morala de a completa golurile din istoria locala.Fac apel la toti cei care au carti si documente vechi sa le predea pe baza de proces-verbal,bibliotecii comunale,pentru a pastra si imbogati fondul istoric local,oferind,astfel,generatiilor viitoare un pretios izvor de studiu.